Nu, nu e momentul oportun!
Poate nu sunt singura (și te rog să îmi spui in comentariu dacă e așa) care, în viața asta, a așteptat momentul oportun.
Știi tu, momentul acela în care planetele sunt aliniate, toate lucrurile merg perfect și e clar că e cel mai prielnic moment să faci orice ai vrea să faci.
Știi despre ce vorbesc?
Momentul acela care există doar în capul nostru și care pare că se încăpățânează să nu apară și în viața noastră.
Nu de puține ori în viața asta am ratat oportunități pentru că „nu era momentul oportun”. Nu era momentul oportun să acționez, nu era momentul oportun să fac o investiție în mine, nu era momentul oportun să particip la un curs, să îmi ofer ceva pentru creșterea mea.
O oportunitate a trecut.
O a două oportunitate a trecut.
Multe oportunități au trecut.
Mă uit în spate și mă gândesc „Oare cum ar fi fost dacă?”
Acum ceva vreme întrebarea asta m-a trezit la realitate…. regretul că nu am încercat ceva m-a durut de fiecare dată mult mai tare decât faptul că am încercat și nu mi-a ieșit din prima sau chiar am eșuat.
Mult prea mulți oameni trăiesc în iluzia momentului oportun, se hrănesc cu ideea că la un moment dat acesta o să apară în viața lor și, ghici ce?! Atunci vor putea să facă tot ceea ce și-au dorit vreodată.
Iar până la acel moment, stau și suferă la gândul „oare cum ar fi fost dacă?”
Dacă e să mă întrebi pe mine momentul acesta oportun nu este nimic altceva decât o altă scuză convenabilă pe care am găsit-o și pe care o folosim în toate situațiile în care nu suntem dispuși să lăsăm puțin deoparte zona noastră de confort, nu suntem dispuși să depunem puțin mai mult efort, nu suntem dispuși să ne asumăm niște riscuri și să plătim un preț.
Momentul oportun e scuza universală care a ținut mult prea mulți oameni departe de ceea ce puteau sa realizeze.
Și știi ce e trist?
Că o folosim atât de des încât noi chiar ajungem să credem, chiar ajungem să credem că acolo undeva în viitor există acel moment ideal în care totul va prinde sens.
Poate cel mai des am auzit această scuză în momentul în care a venit vorba de investiția personală.
„Ah, nu, pe bune că aș vrea …dar acum nu e momentul oportun. Am să mai acționez puțin, am să mai strâng niște bani și atunci, cândva, cu siguranță am să fac asta pentru că e ceea ce eu am nevoie.”
Pe bune?
Adică pe bune tu chiar crezi asta? Chiar crezi că, continuând să faci ceea ce faci, să gândești în felul în care ai făcut-o și până acum vei produce altceva în viața ta, vei produce mai mult?
Hai să ne gândim puțin….și hai sa ne facem fiecare dintre noi un calcul cu investițiile din ultimele 6 luni, investiții în aspectul fizic și în confortul nostru: coafor, manichiură, pedichiură, solar, sală, masaj, cosmetică, proceduri de fel și fel, haine, genți, pantofi, televizoare, telefoane, laptopuri…etc.
Gândește-te aproximativ la o sumă.
„Paula, dar astea sunt cheltuieli necesare.”
Ok, de acord. Dar cu mintea noastră cum rămâne? Cu creșterea noastră „pe interior” cum rămâne?
Pe astea le lăsăm la voia momentului oportun?
Îmi aduc aminte în anul 2013 când Liliana (mama) mi-a spus că are un cadou pentru mine… programul de certificare John Maxwell Team. Era un cadou cel puțin generos.
Am și acum în minte fața mea și reacția mea: „Mami, da nu e cazul, nu e momentul oportun acum, mai încolo, când mai cresc, am să pun banii deoparte”.
Și la fel de bine imprimată în mintea mea este și reacția Lilianei: „Paula, singurul moment oportun să investești în tine este acum. Și ține minte ce îți spun: singura investiție pe care nu o vei pierde niciodată este investiția în tine. Nimeni niciodată nu o să poată să îți ia ceea ce ai devenit. Mașina, casa, business-ul, hainele, lucrurile materiale? Alea oricând îți pot fi luate. Dar mintea, felul in care ți-ai crescut mintea, felul în care te-ai crescut pe tine, niciodată!”
Sincer, asta a fost una dintre lecțiile vieții mele.
Să pun accentul pe ce sunt, pe ce devin, mult mai mult decât pe ce am.
Să îți spun că am ascultat din prima cuvintele mamei și ca a fost extrem de simplu să fac asta?
Nici poveste.
Fiecare investiție în mine, în devenirea mea ( și crede-mă, n-au fost mici deloc) a venit cu un gând – simțeam fiecare celulă din corpul meu cum strigă „Hai că poate nu e momentul oportun acum! O să mai ai tu ocazii de astea!”
Dar, în același timp o auzeam și pe Liliana: „ceea ce devii o să fii pe viață.”
Pentru niciuna dintre aceste investiții nu am simțit că e acel moment în care planete sunt aliniate, dar fiecare dintre ele a venit la momentul oportun, la momentul la care eu aveam nevoie de ele în viața mea.
Atenție! La momentul la care aveam nevoie de ele în viața mea! Nu la momentul la care erau confortabile în viața mea!
Creșterea nu vine din confort și fiecare lucru pe care îl facem dincolo de limitele confortabilului nu face nimic altceva decât să ne crească.
Mă uit acum în urmă și văd că fiecare investiție în mine m-a dus mai aproape de ceea ce îmi doresc să realizez în viața asta, fiecare investiție în mine a luat momentul, oricare ar fi el și l-a făcut să fie momentul oportun.
Acum, mă uit la ceea ce am în viața mea și pot spune așa:
ceea ce ești determină ceea ce faci, ceea ce faci determină ceea ce ai. Deci, ceea ce avem în viața noastră este determinat de ceea ce suntem.
Orice vrem să avem în viața noastră, e important să ne întrebăm ce trebuie să devenim.
Orice vrem să schimbăm în viața noastră, va începe cu noi, cu devenirea fiecăruia dintre noi.
Hai să ne dăm seama de lucrurile care contează cu adevărat, hai să ne dăm seama de obiceiurile pe care le avem (inclusiv cel de a ne găsi scuze), hai să vedem de ce avem acum nevoie pentru a ajunge unde ne dorim?
Va fi confortabil?
Nu, dar va fi ce ai nevoie pentru creșterea ta!
Fie că vorbim de o carte, un curs, un eveniment, un program, alegerea îți aparține.
Timpul oricum trece. Întrebarea e cum îl folosim.
Tu ce faci azi pentru creșterea ta? Care este un pas deloc confortabil pe care îl faci pentru a deveni?
Paula